Schimbarea orei de două ori pe an este un proces prin care oamenii trec cu dificultate, adaptându-se treptat. Ora de iarnă este ora legală standard, iar modificarea privește ora de vară, în scopul de a economisi energie și a profita cât mai mult de lumina solară. Trecerea normală la ora de iarnă, la debutul sezonului rece, se realizează în ultima duminică din luna octombrie a fiecărui an și implică de fiecare dată un disconfort pentru populație. Să vedem însă ce spun medicii despre impactul asupra sănătății.

Când ne dăm ceasurile înapoi anul acesta?

Trecerea la ora de iarnă în 2024 se face în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe 27 octombrie. Revenirea la ora oficială legală se realizează așadar în ultimul weekend din octombrie, pentru a nu perturba activitățile de lucru și programul mijloacelor de transport. În mod concret, ora 4.00 devine ora 3.00, ceea ce înseamnă că, în acea noapte vom dormi cu o oră mai mult decât de obicei.

Conform Convenției fusurilor orare, ceasurile indică pentru fiecare punct de pe Terra același minut și aceeași secundă, cu diferențele dintre ore de rigoare. Fusul orar se determină corespunzător meridianului 0, stabilit prin convenție în localitatea Greenwich din Marea Britanie. Astfel, la fiecare  15 grade longitudine se înregistrează o oră în plus.

În Europa de Vest, ora oficială este ora fusului 0, în timp ce pentru Europa Centrală, aceasta este ora fusului 1. România funcționează după ora fusului 2, ceea ce înseamnă, față de ora Londrei – x, ora Bucureștiului este x + 2.

Intervalul dintre lunile octombrie şi martie, deci dintre cele două schimbări de oră, cât ține sezonul rece poartă denumirea de „timpul legal român”.

Cum ne adaptăm la trecerea la ora de iarnă?

Potrivit specialiștilor, trecerea la ora de iarnă nu implică un disconfort la fel de mare precum cel pe care îl resimțim prin trecerea la ora de vară. Organismul este afectat în principal de scăderea timpului pentru somn. Având în vedere faptul că modificarea presupune de data aceasta setarea ceasurilor cu o oră înapoi, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 27 octombrie, dormim cu o oră în plus.

Totul este să menținem, pe cât posibil, aceeași oră de culcare. Adaptarea ar trebui făcută progresiv, cu câteva zile înainte și cu câte un sfert de oră, astfel încât impactul schimbării să fie resimțit cât mai puțin.

Medicii spun că niciuna dintre cele două schimbări anuale de oră nu ar trebui să pună probleme de sănătate, iar adaptarea organismului nu ar trebui să durere mai mult de o săptămână. Simptomele care se pot manifesta presupun oboseală, dificultăți de atenție și concentrare și scăderea randamentului în muncă, pe o perioadă de câteva zile, după care oamenii își intră în ritm.

România a adoptat pentru prima oară acest sistem de modificare a orei oficiale în funcție de sezon în anul 1917, în timpul Primului Război Mondial. Practica a fost eliminată, apoi introdusă în anumite perioade. Din 1979, s-a recurs constant la trecerea la ora de vară primăvara și revenirea la ora de iarnă în octombrie.