Pe măsură ce tehnologiile de inteligență artificială generativă, precum ChatGPT, devin tot mai prezente în viața noastră, apar întrebări tot mai serioase despre efectele asupra creierului, atât în cazul adulților, cât și al copiilor și adolescenților. Mai jos găsești o analiză completă, pe baza celor mai recente cercetări și articole publicate.

Cum afectează ChatGPT activitatea cerebrală

Un studiu preliminar realizat de cercetători de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) Media Lab a monitorizat activitatea cerebrală (folosind EEG) a unor adulți între 18 și 39 de ani în timp ce scriau eseuri:

  • Un grup a folosit exclusiv ChatGPT pentru sarcini de scriere;
  • Alt grup a folosit motorul de căutare Google;
  • Un al treilea grup a scris fără niciun instrument digital.

Rezultatele obținute au arătat că persoanele care s‑au bazat pe ChatGPT au arătat activitate neuronală semnificativ mai scăzută în regiunile asociate cu atenția, planificarea și memoria. După această sarcină, aceștia au avut dificultăți în recuperarea informațiilor pe care le generaseră prin AI. Grupul „brain‑only” a arătat cea mai mare conectivitate și implicare cognitivă.

Folosirea zilnică a ChatGPT poate duce la ceea ce specialiștii numesc „datorie cognitivă”, un fenomen prin care creierul începe să se bazeze excesiv pe AI pentru sarcini care presupun gândire, planificare sau memorie. Pe scurt, în loc să analizezi, să organizezi informații și să formulezi idei, „împrumuți” aceste procese cognitive către algoritm. Pe termen scurt, acest lucru economisește timp și energie, dar pe termen lung poate slăbi capacitatea de concentrare, creativitatea și memoria.

Cu alte cuvinte, cu cât folosești mai mult AI-ul pentru a face gândirea în locul tău, cu atât creierul tău exersează mai puțin și devine mai dependent de suportul tehnologic, reducând abilitatea de a rezolva probleme complexe independent.

Impactul asupra copiilor și adolescenților

Creierul copiilor și adolescenților este într‑o etapă de dezvoltare intensă până în jurul vârstei de 25 de ani. În această perioadă, experiențele repetate modelează conexiunile neuronale, ceea ce înseamnă că expunerea frecventă la tehnologie poate avea efecte durabile.

Raportările recente și analizele experților pe subiectul utilizării AI de către tineri arată următoarele preocupări:

  • Studiile arată că mulți adolescenți folosesc AI ca pe o sursă de sprijin emoțional sau confort, ceea ce poate crea un fals sentiment de siguranță și dependență față de tehnologie și poate reduce căutarea de ajutor uman real în situații critice;
  • Un raport de la Center for Countering Digital Hate a evidențiat că adolescenții pot obține din AI răspunsuri care depășesc limitele sigure, inclusiv îndrumări greșite despre comportamente periculoase sau potențial autovătămătoare, iar mulți pot învăța să ocolească sistemele de protecție.

Utilizarea intensivă a AI poate înlocui interacțiunile sociale reale, esențiale pentru dezvoltarea inteligenței emoționale, empatiei și rezilienței la tineri.

Cum afectează utilizarea cotidiană a AI creierul

Există și dovezi că AI poate fi folosit în scopuri constructive. Instrumentele bazate pe AI pot stimula învățarea dacă sunt integrate în mod educațional, de exemplu în terapii ghidate sau exerciții cognitive specifice. Un meta‑studiu a găsit efecte pozitive ale chatbot‑urilor asupra reducerii anxietății în anumite contexte de suport de sănătate (deși nu specific pentru ChatGPT).

Dar, dincolo de aceste beneficii, există riscuri:

  • Dependența cognitivă – folosirea ChatGPT ca substitut pentru gândirea proprie poate slăbi memoria de lucru și abilitatea de rezolvare independentă de probleme;
  • Reducerea creativității – răspunsurile generate automat pot duce la modele repetate de gândire, limitând originalitatea ideilor;
  • Formarea de amintiri false – interacțiunea cu AI poate influența modul în care oamenii își amintesc evenimentele, deoarece modelele LLM pot induce memorie falsă sau distorsionată;
  • Încrederea în informații eronate – AI poate genera răspunsuri incorecte sau pe care utilizatorul le poate lua ca adevărate, mai ales dacă este prea dependent de instrument.

La ce nu trebuie folosit niciodată ChatGPT

NU folosi ChatGPT pentru:

  • Auto‑diagnostic medical sau psihologic – AI nu înlocuiește profesioniști certificați în sănătate. Medicii pot interpreta simptome și istoricul medical mult mai corect;
  • Consiliere terapeutică de urgență – un AI nu poate recunoaște semne subtile ale unei crize și nu are capacitatea de intervenție umană;
  • Sfaturi legale sau financiare critice – răspunsurile AI pot fi generice sau incomplete;
  • Decizii majore din viață – cum ar fi o căsătorie, o despărțire, o investiție importantă etc. Pentru acestea există persoane avizate care pot oferi cele mai bune recomandări (medici, duhovnici, psihologi, consilieri etc).

La ce poate fi util ChatGPT și cum să-l folosești corect

În schimb, ChatGPT poate fi un instrument foarte util dacă este folosit ca suport. Poate ajuta la înțelegerea unor concepte complexe, la găsirea de resurse educaționale sau la generarea de idei și structuri pentru proiecte. Cu el se poate economisi timp oferind răspunsuri rapide la întrebări factuale sau explicând pași într-un proces, însă trebuie folosit în mod conștient.

Este important să gândești mai întâi pe cont propriu și să folosești AI-ul doar pentru a completa sau verifica informațiile. Verificarea atentă a datelor și educația digitală sunt esențiale, mai ales în cazul copiilor și adolescenților, pentru a evita dependența cognitivă și a dezvolta gândirea critică. Astfel, ChatGPT poate sprijini învățarea și creativitatea, dar nu ar trebui niciodată să înlocuiască procesul propriu de gândire.