Pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși prăznuiesc Intrarea Maicii Domnului în Biserică, cunoscută în tradiția populară sub numele de „Vovidenia” sau „Ovedenia”. Această zi marchează momentul în care părinții Fecioarei Maria, Sfinții Ioachim și Ana, au îndeplinit promisiunea făcută lui Dumnezeu, în timp ce se rugau să-i binecuvânteze cu un copil, ducând-o pe fiica lor la templu la vârsta de trei ani.
La templu, Fecioara Maria a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a condus-o în Sfânta Sfintelor, cea mai sfântă încăpere. Prezența Fecioarei Maria în acest loc anticipează devenirea sa ca „Sfânta Sfintelor”, sălaș în care Dumnezeu-Cuvântul va lua trup pentru a se face om. Tradiția ne spune că Fecioara Maria a rămas la templu până la vârsta de 15 ani.
Originea sărbătorii
Sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în Biserică are rădăcini în secolul al VI-lea, fiind instituită de împăratul Justinian. Conform tradiției, în anul 543, acesta a ridicat în Ierusalim o biserică dedicată Fecioarei Maria. În urma sfințirii acesteia, pe 21 noiembrie, sărbătoarea a devenit un prilej de cinstire a momentului în care Fecioara Maria a fost adusă la templu. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată mai târziu, fiind celebrată pentru prima dată în 1374 de papa Grigorie XI la Avignon, potrivit CrestinOrtodox.ro.
Tradiții românești și bucuria sărbătorii
În această zi, în multe zone din România, copiii pun crenguțe de măr în apă, care înfloresc până la Anul Nou, devenind sorcove simbolice. Acest obicei amintește de legătura dintre natură și spiritualitate, reflectată în colindele tradiționale care cântă despre florile dalbe.
De asemenea, Biserica a rânduit ca pe 21 noiembrie să fie dezlegare la pește, subliniind caracterul festiv al sărbătorii. Aceasta nu este doar o celebrare a trecutului, ci și un îndemn la reflectarea asupra relației noastre personale cu Hristos, care se naște tainic în fiecare suflet credincios.
Rugăciune care se spune astăzi, la Intrarea în biserică a Maicii Domnului
În această zi specială, se poate rosti această rugăciune:
„O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, împărăteasa cerului și a pământului, atotputernică apărătoare și tărie a noastră, primește această cântare de laudă și de mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalță rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu și Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăților noastre. Să adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit numele tău și cu credință și cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem vrednici să fim miluiți de Dânsul și pentru aceasta năzuim la tine, că ești acoperitoarea noastră și grabnică ajutătoare.
Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție; ocrotește-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ și cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstoriților noștri sfințenie, ca să privegheze și să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de orașe, înțelepciune și putere; judecătorilor, dreptate și necăutare la față; învățătorilor, minte și smerită înțelepciune; asupriților, răbdare; asupritorilor, frică de Dumnezeu; celor mâhniți, răbdare și bucurie duhovnicească; neînfrânaților, înfrânare; și nouă, tuturor, duhul înțelepciunii și al cucerniciei, duhul milostivirii și al blândeții, duhul curăției și al dreptății. Așa, Doamnă preasfântă, milostivește-te asupra noastră și asupra neputinciosului tău popor.
Pe cei rătăciți povățuiește-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijinește, pe prunci îi păzește și pe noi, pe toți, ne apără și ne ocrotește cu milostivirea ta. Pe toți, scoate-ne din adâncul păcatului și ne luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, în această viață, iar la înfricoșătoarea judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău și Dumnezeul nostru.
Că tu, Doamnă, ești slava celor cerești și nădejdea pământenilor. Tu ești, după Dumnezeu, nădejdea și apărătoarea noastră, a tuturor celor ce ne rugăm ție cu credință. Deci ne rugăm ție, Atotputernică ajutătoarea noastră, și ție ne predăm pe noi înșine, unul pe altul și toată viața noastră, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”.