Theodor Aman este pictorul care deschide drumul picturii moderne în arta românească. Provenit dintr-o familie de boieri noi de origine aromână, tânărul Aman primește rangul de pitar de la domnitorul Știrbei Vodă, care îl sfătuiește să-și continue studiile la Paris. Educația rafinată, dragostea de tradițiile și istoria țării se îmbină cu suflul occidental, rezultând o creație demnă de expozițiile europene ale vremii și o sursă de inspirație pentru artiștii din Țările Române. Tabloul „Petrecere cu lăutari” este o faimoasă reprezentare a propriei familii, caracterizată de rafinament și bun gust.
Theodor Aman, pictorul deschizător de drumuri
Theodor Aman, unul dintre cei mai importanți pictori români ai secolului al XIX-lea, a fost un deschizător de drumuri pentru arta românească. Studiind la Paris, la École des Beaux-Arts, sub îndrumarea lui Michel Martin Drolling și François-Édouard Picot, Aman a fost influențat de neoclasicismul lui Jacques-Louis David, dar și de dorința de a imortaliza momente istorice importante. Această abordare a devenit o marcă a artei sale, reflectând evenimente importante din Țările Române și punând bazele unui stil monumental în pictura românească.
Aman a avut o carieră prolifică în Paris, expunând constant la Salonul Oficial și în cadrul Expozițiilor Universale, lucru remarcabil pentru un artist român. Lucrările sale istorice, precum „Bătălia de la Alma” și „Bătălia de la Oltenița”, au avut un impact considerabil nu doar în România, ci și pe scena artistică europeană. Reîntors în țară, a fondat, alături de Gheorghe Tattarescu, Școala de Belle-Arte din București, o instituție esențială pentru formarea multor artiști români importanți, printre care Ștefan Luchian și George Demetrescu Mirea.
Aman a avut o contribuție definitorie și în promovarea gravurii în România, fiind primul pictor-gravor de anvergură acceptat în Societatea Acvafortiștilor din Franța. Prin talentul său, a redat cu acuratețe evenimente și personaje istorice, marcând o etapă esențială în dezvoltarea artei românești. Stilul său, combinat cu rolul de mentor, a deschis drumul pentru integrarea artei autohtone în circuitul internațional.
„Petrecere cu lăutari”, declarația de modernitate a lui Aman
Tabloul „Petrecere cu lăutari” al lui Theodor Aman nu este doar o simplă scenă de familie, ci o expresie vizuală a modernității românești a sfârșitului de secol al XIX-lea. Într-un cadru relaxat și pitoresc, pictorul surprinde familia sa și lăutarii într-o grădină vibrantă. Elementele vestimentare joacă un rol de bază în această declarație de modernitate: membrii familiei Aman sunt îmbrăcați în stilul parizian al vremii, contrastând cu lăutarii tradiționali, care poartă haine ce evocă portul boieresc de odinioară. Această juxtapunere reflectă tranziția culturală a Țărilor Române în acea vreme, unde tradiția și modernitatea coexistă într-un echilibru subtil.
Pictura surprinde perfect atmosfera unei serate tipice din cercurile aristocratice românești, unde valorile occidentale și tradițiile autohtone se intersectează. Zina de Norÿ, fiica vitregă a pictorului, este prezentată cu o atitudine jucăușă, urcată pe o coloană, în timp ce Ana Aman, soția artistului, singura care privește direct către privitor, adaugă o notă de introspecție și de reflexie asupra momentului. Lăutarii, care cântă pentru această adunare relaxată, oferă un cadru sonor imaginii și accentuează legătura între trecutul tradițional românesc și prezentul modern. Violoncelistul, îmbrăcat în costum, semn al formării muzicale academice, sugerează subtil trecerea către o cultură mai rafinată și cosmopolită.
În „Petrecere cu lăutari”, Aman își urmează confrații impresioniști, precum Manet sau Monet, care transformau cotidianul în artă. Prin intermediul familiei sale, el analizează nu doar relațiile sociale, ci și contrastul dintre vechi și nou, dintre rural și urban. Această lucrare, alături de altele precum „Pe terasă la Sinaia” sau „Serata – Bal mascat în atelier”, subliniază ambiția artistului de a ține pasul cu marile tendințe artistice europene, dar și de a capta esența schimbării sociale și culturale din România secolului al XIX-lea.
Lucrarea poate fi admirată în Galeria de Artă Românească Modernă a Muzeului Național de Artă al României din București, alături de alte creații ale artistului Theodor Aman.
Surse:
Sursa foto: Muzeul Național de Artă al României
