Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, cunoscut în popor drept Sfântul Dumitru și prăznuit pe 26 octombrie, marchează în tradiție un semn de hotar în anul calendaristic. Se spune că ziua aceasta deschide porțile frigului, din acest moment pădurile se desfrunzesc, cade bruma, iar căldura se retrage în pământul care se pregătește de hibernare. Evlavia deosebită a creștinilor pentru martirul care și-a dat viața pentru credință în cumplite vremuri de prigoană ale primelor secole ale erei noastre se contopește cu străvechi obiceiuri păgâne, legate de schimbarea anotimpurilor și roadele gliei.
Cine a fost Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir?
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir a fost un sfânt creștin din Tesalonic, cunoscut pentru mărturisirea sa curajoasă a credinței în Hristos și pentru minunile sale. Născut într-o familie nobilă și credincioasă, Dimitrie a primit o educație aleasă și a fost crescut în taina credinței creștine, într-o perioadă în care creștinismul era persecutat de autoritățile romane. Tatăl său, de asemenea un creștin ascuns, l-a deprins pe Dimitrie cu rugăciunea și milostenia, iar la maturitate, Dimitrie a primit funcția de guvernator al Tesalonicului.
Când împăratul Maximian (286-305), mare prigonitor al creștinilor, despre care tradiția bisericească a consemnat uciderea a mii de credincioși adunați la rugăciune, prin incendierea bisericii în care se aflau, a aflat despre credința lui Dimitrie și influența asupra altor cetățeni și a ordonat arestarea sa. În temniță, mucenicul s-a dedicat rugăciunii, fiind întărit în răbdare de vizite ale îngerilor. Un tânăr creștin pe nume Nestor, inspirat de credința lui Dimitrie, a venit la el să ceară binecuvântare pentru a-l birui pe Lie. Acesta din urmă era un luptător păgân care omorâse mulți nevinovați în lupte organizate pentru distracția împăratului.
Nestor a câștigat, însă atât el, cât și modelul său de curaj și credință au fost martirizați la ordinul suveranului însetat de sânge. Dimitrie a fost străpuns cu sulițele, întâi în coastă, amintind de străpungerea Mântuitorului Hristos, apoi în mai multe părți ale corpului.
Trupul său a fost înmormântat de creștini și, conform tradiției, din mormântul său a început să izvorască mir frumos mirositor, prin care s-au săvârșit multe vindecări și minuni. De aici și numele său de Izvorâtorul de Mir, iar credința în puterea sa de mijlocire a rămas vie în inimile credincioșilor de-a lungul secolelor.
Sfântul Dimitrie este considerat un protector al Tesalonicului și un mare făcător de minuni în întreaga creștinătate. Moaștele lui sunt depuse în această perioadă alături de cele ale Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștiului, la Catedrala Patriarhală, loc important de pelerinaj pentru credincioșii români din toată țara.
Tradiții de Sfântul Dumitru la români
De Sfântul Dumitru, românii respectă o serie de tradiții și obiceiuri străvechi, ce marchează tranziția simbolică dintre anotimpurile calde și cele reci. Considerat patronul pastorilor și cel care desfrunzește codrul, Sfântul Dumitru anunță venirea frigului și influențează atât natura, cât și viața cotidiană a satului românesc.
Principalele obiceiuri și tradiții de Sfântul Dumitru sunt:
Focul lui Sumedru – În ajunul sărbătorii, se aprind focuri mari, numite focurile lui Sumedru. Copiii sar peste ele pentru a fi sănătoși tot timpul iernii. Focurile au menirea de a proteja gospodăriile de fiare și de a încălzi sufletele celor răposați. După ce focul se stinge, gospodarii aruncă un cărbune în grădină, pentru a aduce rodnicie pământului.
Prevestirea iernii – Ciobanii folosesc metode speciale pentru a afla cum va fi iarna. Un obicei constă în a pune un cojoc în mijlocul oilor: dacă o oaie neagră se așază pe el, iarna va fi blândă; dacă se așază o oaie albă, iarna va fi aspră. O altă metodă implică observarea direcției în care pleacă prima oaie trezită dimineața: dacă e albă și merge spre sud, iarna va fi grea; dacă e neagră și pleacă spre nord, iarna va fi ușoară.
Ziua soroacelor – Sărbătoarea marchează încheierea învoielilor dintre ciobani și deținătorii de oi. Tot acum, se pot reînnoi învoielile sau se pot schimba slujbașii pentru muncile de peste iarnă.
Tunderea cailor și pomenile – În unele sate, coama cailor tineri este tunsă pentru a crește frumoasă, iar oamenii oferă pomană din grâu fiert cu unt, lapte sau brânză, ca un semn de respect și bunăvoință pentru cei trecuți dincolo.
Superstițiile vremii – Se spune că vremea de Sfântul Dumitru indică severitatea iernii: o vreme blândă aduce o toamnă lungă, pe când o zi rece prevestește o iarnă grea. Se evită pieptănatul în această zi, ca să nu se atragă lupii.
Sărbătoarea de Sfântul Dumitru reflectă, prin aceste tradiții, legătura strânsă a țăranilor români cu natura și semnele ei, menținând vie o moștenire culturală care traversează generațiile.
Troparul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir
Troparul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie este o frumoasă cântare bisericească, pe care o putem rosti ca rugăciune de mare putere atunci când ne aflăm în primejdii și amenințări. Aceasta evocă curajul, credința și minunile sfântului, săvârșite atât în timpul vieții, cât și după martiriul său.
„Mare apărător te-a aflat întru primejdii lumea, purtătorule de chinuri, pe tine cel ce ai biruit pe păgâni. Deci, precum mândria lui Lie ai surpat şi la luptă îndrăzneţ ai făcut pe Nestor, aşa Sfinte Dimitrie, pe Hristos Dumnezeu roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă.”
Surse:
https://doxologia.ro/viata-sfantului-mare-mucenic-dimitrie-izvoratorul-de-mir
https://basilica.ro/programul-sarbatorii-sfantului-dimitrie-2024/
Foto: https://ortodox.md/viata-sfantului-mare-mucenic-dimitrie-izvoratorul-de-mir/
