După o duminică în care vremea ne-a ținut în casă, ne reluăm activitățile cotidiene cu specifica lipsă de entuziasm a zilei de luni. Cel puțin am scăpat de o grijă și ne-am dat seama că ne confruntăm cu o ploaie generoasă de toamnă, care vine să reducă din deficitul de umezeală din sol, situație de care se plâng agricultorii după un sezon de secetă prelungită. Aflăm că așa-numitul „ciclon Ashley” a fost o situație amplificată de autorități și susținută de media în dulcele stil clasic al dezinformării și inducerii de panică în populație.

De ce numai meteorologii români vorbesc despre „ciclonul Ashley”?

Așa cum orice informație devine mai credibilă prin detalii, panica trebuia să aibă un nume. Meteorologii de la ANM i-au spus „ciclonul Ashley”. Interesant este că această denumire nu apare decât în țara noastră și, potrivit unor specialiști, nici nu desemnează un fenomen real.

Pe pagina de Facebook Meteo Moldova, conf. univ. dr. Lucian Sfîcă de la Facultatea de Geografie și Geologie din Iași, Departamentul de Geografie, contestă însăși existența unui ciclon. Specialistul susține că riscul de decredibilizare a meteorologiei ca știință în percepția publicului larg este unul major, mai ales din cauza confuziilor legate de fenomenul denumit „Ashley”.  În primul rând, numele Ashley nu este recunoscut internațional și reprezintă o creație exclusiv românească, nefiind menționat în alte țări. Serviciul Meteorologic Italian a oferit doar o denumire potențială pentru un ciclon din bazinul mediteraneean, însă acest ciclon nu s-a materializat încă pe hărțile meteorologice. De asemenea, pentru a defini un ciclon extratropical, trebuie să existe izobare închise care să delimiteze o zonă de presiune atmosferică foarte joasă, ceea ce nu se întâmplă în prezent.

De fapt, ceea ce avem acum în România, potrivit profesorului, este o situație tipică pentru sezonul cald, chiar dacă ne aflăm la final de septembrie, în care avansul unui talveg de altitudine aduce precipitații prin convergența maselor de aer. Această situație pluviogenetică nu este un fenomen extrem și nu justifică alarmismul unor afirmații care ar susține că ne confruntăm cu furtuna ultimilor 20 de ani. Astfel de episoade sunt normale vara și toamna, și este important ca publicul să înțeleagă că meteorologia funcționează pe baza unor date riguroase și nu pe interpretări superficiale sau emoționale.

Raportări din oră în oră, notificări pe RoAlert și evacuări de populație

Se pune întrebarea cui a folosit această desfășurare de forțe și cine a greșit. Cu siguranță, imaginea creată în media a fost cea a unor autorități pregătite să facă față oricăror urgii ale naturii. Să nu uităm însă că suntem în an electoral. De la personalizarea unor fenomene meteorologice manifestate printr-o scădere considerabilă a temperaturii și precipitații abundente s-a ajuns la temeri legate de situații fără precedent în ultimii 20 de ani.

Întreținută prin presă, teama nu a mai generat în populație întrebări privind rațiunea unor măsuri de prevenire a efectelor unui potop. Astfel că autoritățile, de la nivel central la nivel local au putut să-și intre în rolul de salvatori. Coduri portocalii și roșii, alerte pe telefoanele mobile, oprirea cursurilor în circa 100 de școli și evacuări de populație în unele zone au dovedit, că, de fapt, nu s-a prevenit mare lucru. Pentru că nu s-a întâmplat și nicio prognoză reală nu ar fi indicat că se va întâmpla.

Mass-media au continuat să întrețină isteria arătând imagini cu subsoluri inundate, străzi în care canalizarea nu mai face față și pasaje rutiere pline de apă. Nu mai mult decât la ploile torențiale puternice de vară.

Care este pericolul întreținerii unor astfel de isterii?

„Ne mințim ca la meteo”, zicea un celebru refren, arătând volatilitatea prognozelor și imprevizibilitatea vremii. O desfășurare de forțe de asemenea amploare, precum cea la care am asistat în cazul temutului „ciclon Ashley” a fost posibilă printr-un lanț complex al dezinformării, care a pornit de la ANM, la Guvern, Ministerul Mediului, autorități locale, susținut continuu de către presă, care a speculat un subiect bun pentru vizualizări și trafic pe site-uri.

Unul dintre pericole, așa cum spune și conf. univ. dr. Lucian Sfîcă, este decredibilizarea ANM, un institut de tradiție în țara noastră, care reunește specialiști în meteorologie. Celălalt privește efectele asupra populației. Inducerea panicii, așa cum s-a dovedit și în recenta pandemie de COVID 19, este un instrument puternic de control și manipulare a maselor. Într-o altă ordine de idei, precum în povestea cu Petrică și lupul, se pierde încrederea oamenilor în mecanismele de avertizare civilă, fapt care poate avea consecințe dezastruoase în cazul unui real pericol pentru populație.