În acest an, Praznicul Învierii Domnului, adică Paștele, va fi sărbătorit pe 12 aprilie, ceea ce face ca pregătirea duhovnicească să înceapă mai devreme decât de obicei. În mod tradițional, această perioadă este marcată de Postul Mare, perioada cea mai lungă și aspră de postire din calendarul bisericesc, ce începe pe 23 februarie 2026.

Triodul, începutul drumului spre Paște

Pregătirea pentru Postul Mare începe cu perioada liturgică a Triodului, care, anul acesta, a debutat pe 1 februarie 2026. Triodul cuprinde trei săptămâni pregătitoare, menite să îi ajute pe credincioși să intre treptat în ritmul postirii, fiind urmate de cele șase săptămâni de post propriu-zis.

În această perioadă, Biserica rânduiește patru duminici speciale:

  • Duminica Vameșului și a Fariseului – 1 februarie 2026
  • Duminica Fiului Risipitor – 8 februarie 2026
  • Duminica Înfricoșătoarei Judecăți – 15 februarie 2026
  • Duminica Izgonirii lui Adam din Rai – 22 februarie 2026

Aceste duminici au rolul de a pregăti sufletul credinciosului pentru pocăință, smerenie și întoarcerea la Dumnezeu.

Duminicile Postului Mare

În cele șase săptămâni ale Postului Mare, fiecare duminică are o semnificație aparte:

  • Duminica Ortodoxiei – 1 martie
  • Duminica Sfântului Grigorie Palama – 8 martie
  • Duminica Sfintei Cruci – 15 martie
  • Duminica Sfântului Ioan Scărarul – 22 martie
  • Duminica Sfintei Maria Egipteanca – 29 martie

Aceste repere spirituale marchează pașii interiori ai credinciosului spre lumină și înnoire sufletească.

Zile aliturgice și rânduieli speciale

În Triod și în Postul Mare există și zile aliturgice, în care nu se oficiază Sfânta Liturghie, accentuând astfel reculegerea:

  • Miercurea și vinerea din Săptămâna Brânzei
  • Lunea și marțea din prima săptămână a Postului
  • Vinerea Mare

Primele patru zile ale Postului Mare sunt dedicate Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, un imn al pocăinței care trece în revistă întreaga istorie a mântuirii. Canonul este reluat integral în a cincea săptămână a postului pentru a întări mesajul pocăinței.

Un alt moment important este Liturghia Darurilor înainte sfințite, oficiată exclusiv în Postul Mare, oferind credincioșilor o împărtășire în cadrul sobru și profund de rugăciune.

Săptămâna Patimilor, apogeul postului

Ultima săptămână a Postului Mare, Săptămâna Patimilor, reprezintă apogeul pregătirii duhovnicești, rememorând Pătimirile Mântuitorului de la intrarea Sa în Ierusalim până la Înviere. Fiecare zi este marcată de slujbe speciale, denii și rânduieli care ajută credinciosul să intre în taina jertfei lui Hristos.

  • Lunea Mare (6 aprilie) – Denie și pomenirea Sfântului Eutihie, patriarhul Constantinopolului;
  • Marțea Mare (7 aprilie) – Denie și pomenirea Sfântului Mucenic Caliopie;
  • Miercurea Mare (8 aprilie) – Tâlcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); pomenirea Sfinților Apostoli Irodion, Agav și Ruf;
  • Joia Mare (9 aprilie) – Denia celor 12 Evanghelii; pomenirea Sfântului Mucenic Eupsihie;
  • Vinerea Mare (10 aprilie) – moartea și îngroparea Domnului; Denia Prohodului Domnului; pomenirea Sfinților Mucenici Terentie, African, Maxim și Pompie.
  • Sâmbăta Mare (11 aprilie) – Coborârea la iad a Mântuitorului; pomenirea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, a Sfântului Mucenic Antipa și a Sfântului Farmutie;
  • Duminica Învierii (12 aprilie) – Sfintele Paști; pomenirea Sfântului Mucenic Sava de la Buzău.

Cum se postește în Postul Paștelui

Biserica recomandă ca Postul Sfintelor Paști să fie ținut cu rânduiala următoare:

  • Primele zile din prima săptămână – se recomandă ajunare totală. Pentru cei care nu pot ține post complet, se poate ajuna până seara, iar dacă este posibil, hrănirea să se facă doar cu pâine și apă. Aceleași recomandări se aplică și pentru ultimele două zile din Săptămâna Sfintelor Patimi (vineri și sâmbătă);
  • Miercurea din Săptămâna Sfintelor Patimi – se ajunează până seara, iar după săvârșirea Liturghiei Darurilor înainte sfințite se consumă pâine și legume fierte fără untdelemn;
  • În restul postului – de luni până vineri se mănâncă mâncare uscată o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta și duminica se consumă legume fierte cu untdelemn și puțin vin.

Această rânduială a postului are rolul de a ajuta credinciosul să-și disciplineze trupul și sufletul, pregătindu-l treptat pentru bucuria Învierii Domnului.

Dezlegare la pește în Postul Paștelui 2026

Dezlegare la pește în Postul Paștelui 2026 este doar de două ori, de Buna Vestire (25 martie) și în Duminica Floriilor (5 aprilie).

Originea Postului Paștelui și legătura cu Botezul

Postul Paștelui are rădăcini adânci în practica creștină timpurie și este strâns legat de Taina Botezului. În primele secole, momentul principal pentru botez era noaptea de Paști, când comunitatea sărbătorea împreună moartea și Învierea Mântuitorului. Botezul nu era doar un ritual individual sau un eveniment de familie, ci un act public, care implica întreaga adunare creștină.

Pregătirea pentru botez era exigentă: catehumenii parcurgeau, în cele 40 de zile dinaintea Paștelui, o perioadă de post aspru, rugăciune, privegheri și învățături spirituale. În multe locuri, în secolul IV, aceștia mergeau la biserică aproape zilnic, participând la slujbe și exerciții spirituale care recapitulau întreaga lor pregătire pentru taina botezului.

Această disciplină intensă nu era doar pentru catehumeni. Întreaga comunitate se implica, împărtășind experiența lor de post și rugăciune. Astfel, Postul Paștelui a devenit treptat o pregătire spirituală colectivă, un timp în care fiecare credincios, prin post și rugăciune, se apropia de bucuria Învierii și se angaja într-o reflecție asupra propriei vieți spirituale.

Astăzi, Postul Mare păstrează această dimensiune baptismală: este o perioadă de curățire și reînnoire spirituală, în care credinciosul este chemat să-și reînnoiască viața și să se apropie mai mult de Hristos.

De ce are Postul Paștelui 40 de zile?

Numărul 40 este simbolic și spiritual:

  • Biblic: Hristos a postit 40 de zile și 40 de nopți; potopul lui Noe a durat 40 de zile; Moise a postit 40 de zile înainte de a primi tablele Legii;
  • Duhovnicesc: 40 de zile reprezintă o perioadă optimă pentru transformare interioară, nici prea lungă, nici prea scurtă, permițând credinciosului să înfrunte ispitele și să renască spiritual.

Astfel, postul este un pelerinaj interior, un timp necesar pentru regăsire, îndreptare și pregătirea sufletului pentru Învierea Domnului.